Ce este o curbă de nivel?
O curbă de nivel este o linie rezultată prin reuniunea unei mulțimi de puncte care se află la aceiași altitudine față de nivelul mării (zero metri altitudine). Deci, pentru a putea vorbi de curbe de nivel avem nevoie de o zonă în care avem variații în altitudine, cum ar fi zonele montane. Pe harta unei zone de câmpie, zonă unde întâlnim platouri vaste, vom întâlni un număr considerabil mai mic de curbe de nivel, sau chiar niciuna în zonele cu altitudine constantă.
Pe hărți vom vedea mai multe tipuri de curbe, cele mai comune fiind cele principale și secundare. Cele principale sunt reprezentate cu o linie continuă groasă, iar cele secundare cu o linie mai subțire. Între două curbe principale întâlnim 4 curbe secundare. În imaginea din dreapta puteți vedea un exemplu de hartă unde observăm aceste curbe.
Echidistanța
Distanța constantă, măsurată pe verticală între planurile orizontale de intersecție a terenului se numește echidistanță. Ea are aceiași valoare în cadrul unei hărți și variază în funcție de scara hărții și complexitatea reliefului. Ca și valoare, echidistanța este diferența de nivel între două curbe de nivel secundare consecutive, deci, diferența dintre două curbe de nivel principale consecutive va fi 5*E (E=echidistanța).
Forme de relief
Doar când privim harta unei zone cu curbele ei de relief putem să ne dăm seama de formele de relief care se întind pe acea zonă. Un ochi mai experimentat poate imediat să își imagineze cum va arăta zona în realitate doar după ce a privit harta zonei cu ale sale curbe de nivel.
Legendă:
- platou
- râpă
- versant
- piciorul pantei
- gâtul șeii
- creastă
- vale
- originea văii
- depresiune
- șa
- schimbare de pantă
- stâncă
- pisc
- linie de creastă
- firul văii (talveg)
- ravenă
- pinten
- vârf
- căldare
- groapă
- pâlnie
- șes
- gura văii
- colină
- movilă
- alunecare de teren
- mamelon
Profilul unui munte
Profilul este o secţiune verticală pe suprafaţa Pământului care ne ajută să determinăm caracterul reliefului. Cel mai ușor se construieşte pe hârtie milimetrică și se execută urmărind următorii paşi (vedeți ca exemplu imaginea de mai jos):
– pe harta topografică se trasează o linie dreaptă între punctele pe a căror direcţie este necesar profilul;
– pe această linie se aşează marginea hârtiei milimetrice şi se proiectează prin linie punctată toate punctele caracteristice de pe linia AB;
– pe marginea stângă a hârtiei se întocmeşte o scară a înălţimilor (va cuprinde valorile curbelor de nivel intersectate de linia profilului şi valorile altitudinale ale punctelor caracteristice). Intervalul dintre liniile orizontale ale acestei scări va fi considerat convenţional drept echidistanţă a hărţii;
– se stabilesc punctele de contur ale profilului;
– punctele se unesc printr-o linie curbă continuă, uşor rotunjită, care va reprezenta profilul terenului.
– Observație: pentru ca profilurile să fie mai expresive, mai clare, scara înălţimilor se construieşte într-un raport mai mare faţă de scara orizontală (astfel se deformează pantele, care apar mărite).
Dacă doriți să exersați realizarea profilului unui munte puteți descărca mai multe fișe cu câteva exemple similare cu cel de mai sus dacă dați click aici sau aici.
În concluzie, curbele de nivel sunt un element important al hărților. Cu puțin exercițiu veți reuși să citiți relieful cu ușurință și să alegeți mai bine ce traseu urmați într-o drumeție. Spre exemplu, o pantă care are curbele de nivel foarte apropiate este foarte abruptă, dar veți avea o distanță mai mică de parcurs, iar o pantă care are curbele mai depărtate este mai lină, dar distanța de străbătut va fi mai mare. Pentru întrebări sau sugestii nu ezitați să lăsați comentarii!