În următorul articol voi oferi o scurtă descriere a unor arbori întâlniți în pădurile din România în mod obișnuit. Țara noastră are o mare diversitate a vegetației, iar din cauză că relieful este foarte variat – de la luncă și câmpie, la dealuri joase, podiș, munți, iar apoi cele mai înalte creste montane cu vegetație de pajiști alpine – vegetația va fi etajată și pe altitudine. Puteți observa în imaginea de mai jos principalele nivele de vegetație cu caracteristicile generale:
I. Foioase
1. Stejarul 
Rege al pădurii. În funcție de specie, crește cam peste tot în România, în păduri sau izolat. Fructul său este ghinda. Trăiește aproximativ 600 de ani. Are lemn tare care arde bine și dă jăratec bun.
.
2. Mesteacănul 
Are nevoie de lumină și de umiditate. Trăiește aproximativ 100 de ani. Scoarța se desprinde și este foarte utilă în aprinsul focului. Lemnul arde bine, are flacără clară, însă nu face suficient jăratec și este mai indicat pentru a fi folosit la aprinderea focului.
.
3. Castanul
Este un arbore maiestuos, cu mare desfășurare. Crește în locuri luminoase. Fructul său este castana. Trăiește aproximativ 300 de ani. Are lemn tare și rezistent.
.
4. Fagul
Cel nobil copac din pădurile noastre. Esență care crește la umbră, are frunzișul foarte des. Fructul său este jirul, foarte căutat de animale. Trăiește aproximativ 300 de ani și atinge o înălțime de 30-35 de metri. Excelent lemn de încălzit și de tâmplărie.
.
5. Frasinul
Crește în foarte multe locuri, este o esență căreia îi place lumina. Trăiește aproximativ 15o de ani și atinge o înălțime de până la 40 de metri. Se despică foarte bine când este verde.
.
6. Carpenul
Crește pe toate solurile, până la o altitudine de 1000 de metri, îndeosebi pe locurile umbrite. Trăiește aproximativ 200 de ani și atinge înălțimi de circa de 25 de metri, având o creștere lentă. Excelent lemn pentru încălzire. Bun pentru mânere pentru scule, cozi de topor.
.
II. Conifere:
1. Molidul
Crește în munți până la 2000 de metri. Pretențios în ceea ce privește lumina. Trăiește aproximativ 400 de ani. Combustibil slab, dar dă flacără luminoasă. Are acele înțepătoare și rotunde ca o coadă de vulpe. Conurile de molid atârnă în jos, spre deosebire de cele ale bradului, care cresc în sus, ca niște lumânări.
2. Bradul
Adesea este confundat cu molidul. Are scoarța netedă cu pungi de rășină, frunzele aciculare sunt lățite și dispuse în același plan de-a lungul crengilor.
Molid vs. Brad
Cea mai ușoară modalitate de a deosebi bradul de molid este prin a ne uita la modul în care sunt distribuite acele. La brad (imaginea din stânga), acele vor crește de-a lungul ramurii în același plan, iar în cazul molidului (imaginea a doua), acele vor crește de jur împrejur, ca o coadă de vulpe.
3. Pinul 
Scoarța pinului este roșcată. Are o înălțime de aproximativ 30 de metri. Crește pe orice sol, dar are nevoie de lumină. Trăiește aproximativ 600 de ani. Lemnul său servește la tâmplărie și construcții de acoperișuri. Datorită calității lor, mugurii sunt folosiți pentru fabricarea bomboanelor medicinale.
4. Jneapănul
Crește pe crestele munților înalți. Are o înălțime mică, de maxim 2 metri. Crește sub formă de tufe foarte dese care sunt greu de străbătut. Conurile sunt mici și distribuite în mănunchiuri.
În concluzie, dacă dorim să facem un foc, pentru a îl aprinde e mai indicat să folosim conifere pentru că ard rapid (lemn ușor, iar rășina din ele facilitează arderea), dar nu dau suficientă lumină și căldură pe termen lung. După ce focul s-a aprins, dacă avem la dispoziție lemn de foioase, de esență tare, este indicat să îl folosim pe acela pentru alimentarea focului.
Informații preluate din Cărticica Mowgli (document ACM).